Următorul atac asupra mediului de afaceri

Cât timp toți se uită în cu totul altă parte, lucruri urâte, să nu zic ilegale, se întâmplă zi de zi. Mai jos doar un exemplu.

Ultimul timp am fost extrem de vocal în a sublinia nerușinarea de care dau dovadă mai multe instituții față de cetățeni și față de antreprenori. Sentimentul general al celor, pe care ar trebui să îi slujească (da, instituțiile trebuie fie să îi slujească pe oameni și interesele lor, sau să nu existe) – își șterg picioarele de lume. Ar trebui să ne intereseze scuzele și justificările birocraților (de astea se găsesc totdeauna) atunci când acesta e sentimentul general în societate? Opinia mea este nu.

Acest articol este despre Ministerul Sănătății. Nu e un atac în adresa Ministrului sau în adresa partidului pe care îl reprezintă (de data asta). O să fie clar mai jos de ce.

O bună parte din lucrul nostru, al mai multor colegi, rămâne neobservată pentru că pierdem timp în postură de pompieri rezolvând tot felul de crize și dispute în loc să creăm rezultate, să construim, să ne mișcăm cu pași rapizi. Asta rămâne în afara ochilor lumii. Deseori o instituție primește peste nas, fiindu-le blocat un proiect tipic de interes departamental, dar asta nu înseamnă decât că proiectul e pus pe ceva timp pe poliță, după care revine, la prima schimbare de conjunctură (birocrații simt foarte bine când e momentul – fie electorală, fie schimbarea conducerii, fie vreo criză când toți se uită în altă parte).

Încep cu o istorie care nu a fost în vizorul opiniei publice. Nici un an în urmă, în plină campanie, Ministrul Sănătății (minister PLDM pe atunci) propune (fără respectarea procedurii de consultare și avizare) un proiect de Hotărâre de Guvern care creștea tarifele unor testări în laboratoare de 20-30 de ori (pe alocuri) și de 2-3-5-10 ori aproape ca regulă. Drept consecință, dacă un agent economic încearcă să promoveze un produs nou pe piață (fie importat, fie vreo inovație locală), de la cremă, detergent și șampon până la apă minerală sau hirșcă, de exemplu, trebuie să scoată din buzunar ceva mai mulți bani pentru testări și acreditări. Rezultat – ții piața pentru jucătorii prezenți și produsele deja prezente pe piață, nu permiți produselor noi (or, odată cu DCFTA așteptările noastre, ale consumatorilor, sunt anume să avem produse noi, mai ieftine poate). Dacă ești un tânăr antreprenor, cu bani puțini dar care vrea să încerce să vândă și el ceva, ai încă o barieră în plus – costuri și mai ridicate (chiar și fără aceste scumpiri ele sunt prea sus, dacă e să comparăm cu alte țări). Atunci am și văzut prima dată cum, odată cu DCFTA, majoritatea barierelor impuse economiei noastre rămân în țară, menținute de statul Republica Moldova prin diferite instituții ce suferă de o miopie înspăimântătoare, periculoasă chiar.

Atunci am depus presiune pe interior și, în pofida faptului că proiectul fusese aprobat și publicat, acesta a fost abrogat peste 2 săptămâni în altă ședință a Guvernului. Nu este ok să împingi o reglementare de care beneficiază o instituție (la Centrul de Sănătate Publică, probabil, se subția cashflow-ul) și lovește în toți restul, generând scumpiri în lanț pe care tot antreprenorii și consumatorii le vor suporta. Eram sigur că birocrații nu vor renunța pe deplin la idee. Nu a trecut niciun an și Proiectul Hotărârii de Guvern este din nou (deja) transmis la Guvern (click aici).

Am auzit că proiectul se vrea propus mâine în ședința Guvernului.

S-a schimbat Ministrul. S-a schimbat partidul (PD acum). Dedesubturile au rămas aceleași. Iată că ministerul din nou insistă asupra aceluiași proiect (în plină criză politică, atunci când ba ai, ba n-ai guvern, acesta o fi unul din proiectele prioritare care trebuie neapărat și urgent promovat. alte probleme nu-s în sănătate). Utilizând aceleași argumente. O să le iau pe rând:

  • A fost instalat echipament nou, motiv din care se impune o creștere a tarifelor. Din câte știu eu, echipament nou se instalează pentru a reduce costurile, nu pentru a le crește. Ar trebui antreprenorii să suporte costuri suplimentare din cauza că vreun birocrat a aprobat o investiție proastă, ineficientă, sau a format costul așa, încât să jupoaie cinci piei? Nu cred. Răspunsul meu ar fi – ok, folosiți echipamentul vechi dacă așa e mai ieftin. Interesul cetățeanului mai presus ca toate, nu?
  • Abureală cu standarde europene. NU, UE nu ne indică ce tarife să punem în laboratoare. Pentru a mai adăuga greutate argumentelor, instituțiile, mai nou, bagă oriunde pot UE, Acordul de Asociere, etc. Și iată așa în numele Europei distrugem cu mâna proprie economia, cărămidă cu cărămidă. Nu prea îmi amintesc de niciun standard implementat în Centrul de Sănătate Publică. Ar putea începe cu controalele la agenții economici – să le facă așa cum se fac în Europa. După – mai vorbim.
  • Este invocat faptul că sunt introduse servicii noi, moderne și deci tarifele au fost adaptate. Aici chestia devine extrem de interesantă, pentru că, ceea ce ei numesc ”servicii noi” sunt, de fapt, parafrazări la serviciile vechi cu tarife noi, adăugate în listă, fără eliminarea celor vechi. Aici o să ne oprim pentru detalii.

Să fie mai clar la ultimul punct – câteva exemple:

La punctul 247 – Determinarea proprietăților toxice prin inhalare (tarif – 1619 lei) se adaugă  punctul 247(1) – Evaluarea toxicității acute la administrarea inhalatorie (tarif – 3794 lei). Ambele servicii și tarife rămân în vigoare, deși e clar că e o reformulare.

La punctul 246 – Determinarea DL50 dermală pe șobolani (ambele genuri) (tarif – 1619 lei) se adaugă două teste identice – vezi mai sus paranteza cu ambele genuri – 246(1) – Evaluarea toxicității acute la administrarea dermică (DL50) (tarif – 3992 lei) și 246(2) – Determinarea dozei letale medii dermice (tarif – 3794 lei). Înțeleg că în loc de testul din 246 se vor băga două teste – 246 (1) și 246 (2). Creștere de vreo 5 ori a costului suportat de un nou produs pentru a intra pe piață.

Preferata mea – la punctul 278 – Expertiza sanitară a indicatorilor necesari pentru atestarea unui loc de muncă, estimarea factorilor de risc (tarif 15 lei) se adaugă 278(1) – Evaluarea factorilor de risc profesional ergonomici prin metoda RULA (tarif 599 lei), 278(2) – Evaluarea igienică a condițiilor de muncă după gradul de efort fizic (tarif – 638 lei) și 278(3) – Evaluarea igienică a condițiilor de muncă după gradul de încordare în procesul de lucru (tarif 585 lei). Afară de faptul că, aparent, între ”gradul de efort fizic” și ”gradul de încordare” există o diferență de 53 de lei, partea cea mai frumoasă este că acest test nu necesită investigații de laborator! Calculați singuri cu cât se crește costul acestui serviciu.

N-o să mai continui, dar dau mai jos doar cele ce le-am găsit noi. Cu siguranță nu sunt toate. Alte formulări mult mai sofisticate și greu de detectat pentru care am avut nevoie de ajutorul oamenilor care știu mai bine domeniul. Și partea cea mai frumoasă – totul e ”conform procedurii”. Practic niciun aviz nefavorabil, nicio obiecție de la nicio instituție (avizele tot de birocrați scrise – colegi sunt toți, așa și se adresează unul altuia, lăsăm loc de bună ziua, o mână spală pe alta și din astea).

”Păi e tot conform procedurii” – ne zic. ”Da hai să ne gândim și dacă această decizie e bine sau rău” – răspund. La noi și miliardul s-a dus ”conform procedurii”…

Așa practică nu e deloc ok din mai multe motive:

  1. este întruchiparea la ceea cu ce noi ar trebui să luptăm ca să avem o economie normală – lipsa de claritate a reglementărilor, a procedurilor și da, tarifelor. Or, având, în esență, așa harababură (același serviciu, două tarife), ai orice numai nu claritate.
  2. nu este ok să ținem morțiș la interesul departamental în pofida interesului public, al antreprenorilor și al oamenilor. Practic fiecare instituție, o dată la 1-2 ani, nu are alte idei decât să mai crească vreun tarif, tot pe spatele oamenilor sau a antreprenorilor. Ele pentru asta există? Unde ajungem așa? Poate mai optimizăm costuri pe interior? Poate ne uităm cum se achiziționează materiale, echipamente, care sunt prețurile la aceleași testări în țările UE și care sunt la noi? Poate mai reducem din poftele proprii?
  3. în special pe timp de criză, când economia e în cădere liberă, iar agenții economici abia de achită salarii oamenilor, ar trebui să ne mai temperăm poftele de a le crește costurile – bani pe care ei i-ar putea folosi pentru dezvoltare. Din pură…solidaritate, să zic?.. Alte finanțe pentru dezvoltare, decât cele proprii, nu prea au, dacă e să ne uităm cât de scump e creditul în țara asta. Sau vrem să rămână doar acei agenți economici care trebuie să rămână și să-i tăiem pofta din start oricui are vreo idee năstrușnică de a face business în țara asta?
  4. personal văd și risc de corupție. Ai același serviciu în două formulări diferite, cu tarife diferite. În Moldova nu mi se pare deloc imposibil să percepi tarife diferențiate pentru ”ai tăi” și ”străini”. Ai tăi sunt cei ce îți mai ung buzunarul, desigur. Pentru restul oamenilor, serviciul vechi probabil nu va fi disponibil. Pretextul care ar putea fi invocat – ”acum cu Uniunea Europeană trebuie să facem iată testele noi”. Dacă sunt capabili să mintă un cabinet de miniștri, cât le va fi să mintă un cetățean de rând? Greu de imaginat? Ah, da. Și asta ar fi ”conform procedurii și normei legale”.
  5. avem un sir de Hotarari ale Consiliului Economic din ultimii doi ani care vin fix in contradictie cu intenția acestui proiect de Hotărâre de Guvern. Nu o dată asociațiile de afaceri au subliniat necesitatea reducerii taxelor, a tarifelor de laborator, pentru ca acestea afecteaza grav competitivitatea producatorilor nostri, a celor ce mai pot exporta, în special antreprenorii mici fiind afectați foarte mult, le crește costurile și constituie în sine o barieră serioasă din calea dezvoltării mediului de afaceri. La nivel de Cabinet se declară una, se fac comunicate, birocrații fac pe a lor.
  6. dar cel mai mult nu e ok cineva să creadă că îi poate prosti pe toți din jur și încă să facă bani pe asta, acoperindu-se cu numele statului. Un exemplu cum oameni care ar trebui să lucreze în interesul publicului, să își bată capul cum să facă mai comod, mai ieftin, mai simplu, lucrează împotriva acestuia – mințind, manipulând cu informația fiind mai inițiați în acest domeniu decât mulți din noi, pentru a scoate bani. În sectorul privat asta se numește escrocherie. La stat cum s-ar numi, oare?

Cum reușesc ei? Cum se lingușesc, mă întreb, de acaparează încrederea oricărui șef, din orice partid nu ar fi? Probabil, venind la un post nou, primii ce vin să ți se lingușească și să se arate, sunt cei în care ar trebui să ai cea mai puțină încredere. În fiecare instituție este câte un Valentin Crudu care e bucuros să-și inițieze noul și naivul șef numit politic în schemele locale.

Da. Birocrația a ieșit de sub control – își mint și își sabotează miniștrii, au creat alianțe interinstituționale și subminează acest sistem și așa șubred. Le este fix în cot că în țară e criză, că oamenii se sufocă, că oamenii sunt mai înrăiți ca niciodată, că lumea stă în piață a treia lună inclusiv din cauza scumpirilor și nu văd partea lor de responsabilitate în nemulțumirea oamenilor. Nu ei sunt unicii responsabili, deloc! Dar au și ei partea lor.

Când angajezi un om să îți ofere un serviciu și vezi cum el lucrează împotriva interesului tău, ce faci cu el? Îl dai afară, nu cumva? Într-un sistem normal doar acest caz ar însemna că promotorul acestei agende ar fi dat afară. La noi – nici nu sper. Nu-i poți verifica pe toți – este nevoie de oameni care să facă lucrul bine, cu bună credință. Pentru asta maleficii trebuie eliminați unul câte unul.

Mai pe scurt, #asasitraim.

PS: Referindu-mă la ”birocrați” în sens negativ nu vreau deloc să fie înțeles că îi cred pe toți funcționarii astfel. Oameni buni sunt, ei ne ajuta enorm de mult. Ei sunt birocrați buni. Însă, din păcate, în această țară termenul de birocrat are o conotație în mare parte negativă, nu din cauza mea.

Mai jos tabelul cu doar pozițiile pe care noi le-am putut depista.

No. Denumirea testului vechi (HG 533 din 13.07.2011) Tarif vechi (lei) No. Denumirea testului nou Tarif nou

(lei)

Comentarii
37 Metale toxice prin metoda spectrofotometriei cu absorbția atomică și metoda polarografică: fier, cupru, zinc, plumb, nichel, cadmiu etc. 190 37(1) Metale toxice prin metoda spectrofotometriei de absorbție atomică cu atomizare în flacără: Cupru, Plumb, Cadmiu, Zinc, Nichel, Fier etc. 310 Identic, a fost reformulat
90 Metale toxice prin metoda spectrofotometrică cu absorbție atomică: plumb, crom, cadmiu, fier, mangan, selen, nichel, cupru, cobalt, zinc etc 124 90(1) Determinarea   metalelor   toxice (Plumb, Cadmiu, Cupru, Zinc, Crom, Nichel, Fier, Mangan etc.) prin metoda absorbției atomare cu flacăra în mediile model a materialelor polimerice şi sintetice 315 Identic, a fost reformulat. Daca comparam cu (37) observam reformulare: absorbție atomică cu atomizare în flacără și metoda absorbției atomare cu flacăra
93 Substanțe organice în mediu model prin metoda cromatografiei în strat subțire: ţimat, tiuram, hexametilendiamin, difenilonpropan, fenol, caprolactam, stiren, aldehidă formică, dioctilftalat, dibutilftalat, monoetilamin, ditiomorfilina, tiozon, sulfanilamin, ionol, difenilguanidină, polietilenpoliamid etc. 163 93(1) Determinarea Bis-a-fenolului prin metoda cromatografiei în strat subțire 315 Identic, a fost reformulat, se folosește aceiași metoda
101 Turbiditatea, conductivitatea 61 101(1) Conductivitatea electrică prin utilizarea materialelor referente 201 Identic, a fost reformulat
107 Duritatea totală, reziduul fix , calciu, magneziu 36 107(1) Determinarea durității prin utilizarea materialelor referente 65 Identic, a fost reformulat
112 Consumul chimic de oxigen, consumul biologic de oxigen 89 112(1) Determinarea consumului biochimic de oxigen prin utilizarea materialelor referente 193 Testul vechi a fost divizat in 2 teste separate. Este identic. A fost reformulat. Ex. consumului biochimic de oxigen și consumul biologic de oxigen
112(2) Determinarea consumului chimic de oxigen prin utilizarea materialelor referente 195
218 Expertiza sanitară a proiectelor documentelor normativ-tehnice, a noilor tehnologii, utilaje, mașini și echipamente 400 218(1) Expertiza sanitară a documentației şi evaluarea rezultatelor investigațiilor de laborator în scopul avizării sanitare a termenelor de valabilitate pentru produsele alimentare 2322 Prețul pentru expertiza documentației este exagerat. Agentul economic va achita tarifele pentru investigațiile de laborator iar ulterior va achita și 2322lei pentru evaluarea rezultatelor investigațiilor. JECMĂNEALĂ!
245 Determinarea DL50 per os pe șobolani şi șoareci (ambele genuri) 1615 245(1) Evaluarea toxicității acute la administrarea intragastrică (DL50) 3992 Identic, a fost reformulat. Metodele noi de testare reduc numărul de șobolani testați de la 70 până la 50. Astfel, costul pentru testare se reduce iar tariful creste de 2.5 ori. (metoda DL50 – doza letală)
246 Determinarea DL50 dermală pe șobolani (ambele genuri) 1619 246(1) Evaluarea toxicității acute la administrarea dermică (DL50) 3992 Testul vechi a fost împărțit în 2 teste noi care sunt identice cu cel vechi
246(2) Determinarea dozei letale medii dermice 3794
247 Determinarea proprietăților toxice prin inhalare 1619 247(1) Evaluarea toxicității acute la administrarea inhalatorie 3794 Identic, a fost reformulat
252 Testări toxicologice ale produselor chimice cosmetice, altor substanțe și produse pentru determinarea proprietăților de iritare a pielii la cobai, voluntari şi de iritare a mucoasei ochiului la iepuri 647 252(1) Determinarea proprietăților de iritare/coroziune dermică pe animale de laborator 1012 Identic, a fost reformulat și împărțit în 3 teste separate dar care corespund cu cel vechi.
252(2) Determinarea proprietăților de iritare a pielii pe persoane voluntare 1469
252(3) Determinarea proprietăților de iritare a mucoasei ochiului 1877
278 Expertiza sanitară a indicatorilor necesari pentru atestarea unui loc de muncă, estimarea factorilor de risc 15 278(1) Evaluarea factorilor de risc profesional ergonomici prin metoda RULA 599 A fost reformulat. Acest test nu necesită investigații de laborator pentru care ar trebui de majorat tarifele.

Care este diferența dintre gradul de încordare și gradul de efort fizic în procesul de muncă? Agenții economici trebuie sa facă ambele teste?

278(2) Evaluarea igienică a condițiilor de muncă după gradul de efort fizic 638
278(3) Evaluarea igienică a condițiilor de muncă după gradul de încordare în procesul de lucru 585
Advertisements

4 thoughts on “Următorul atac asupra mediului de afaceri

    1. minciunele. nu, UE nu ne cere preturi concrete pentru asa servicii. si echipamentele sunt grant. ce cheltuieli ma rog au avut ca trebuie sa umfle preturile de zeci de ori? tot lor salarii, probabil.

      Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s