Inspectoratul Secretului Fiscal.

Am ajuns la un așa adevăr simplu. O instituție de stat nu are dreptul să mintă. Pur și simplu. De ce? Pentru că atunci când ești prins cu o minciună, toate declarațiile tale sunt puse sub mare semn de întrebare. Iar dacă ești instituție de stat, minciuna ta erodează încrederea în însăși statul. Iar când cetățeanul nu are încredere în stat, încep a se întâmpla lucruri nesănătoase. Această relație de încredere e mai mult în interesul statului, decât a cetățeanului.

Și, în general, cum asta – să oferi informații ”oficiale”, dar false?

Eu cred în transparență. Cred că Republica Moldova a ajuns în halul în care este pentru că zeci de ani la rând jurnaliștilor nu li s-a permis 1) să fie independenți și 2) să aibă acces la informație. Oameni ce reprezintă, pe hârtie, statul uneltesc împotriva presei libere și transparenței chiar în aceste clipe.

Să vă povestesc, azi, o istorie. Ceva timp în urmă, ne-a interesat pe noi, la CPR Moldova, așa o întrebare (noi, în general, suntem curioși): Oare ce impozit anume plătește fiecare deputat? De ce nu am avea dreptul la informația asta? Informație despre venituri și averi parcă avem. Deseori băieții își calculează într-atât de exact veniturile ”oficiale”, încât reiese că trăiesc pe aer. De exemplu, Dodon reușea să plătească, din tot venitul său, creditul luat de la VictoriaBank pentru casa cu trei etaje. Ca Dodon sunt mulți, deci nu e vorba doar de Dodon. 

Și dacă am suprapune datele astea cu informația despre cheltuieli cu taxele și impozitele pe care le achită demnitarii, ce ar rezulta? Dacă, cumva, taxele și impozitele pe care le plătește fiecare dintre ei (pe imobile, mașini, sute de hectare de pământ) generează un absurd în calcule? Dacă iese, chiar și în baza cifrelor oferite tot de ei, că veniturile lor sunt mai mici decât cheltuielile?

Am solicitat de la Fisc informația dată. O considerăm de interes public, deci este un bun public, adică al tuturor. De aceea, avem dreptul la ea. Nu văd motive serioase din care ea să fie secretă. Dacă averile și veniturile lor sunt publice, de ce nu ar fi și impozitele? Mai ales că precedente mult mai drastice există în lume (în Scandinavia, toate impozitele plătite de toți cetățenii sunt informație de caracter public).

Am întrebat și de Ministerul Finanțelor, nu doar de Fisc. Mai jos scrisoarea noastră.

 

Screen Shot 2017-10-02 at 3.22.04 PM

 

 

 

Fiscul ne-a răspuns că, ”înțelegeți, noi cu plăcere, dar conform legii doar instituțiile de presă au dreptul să solicite această informație”.

Așa a fost primul răspuns.

 

 

 

Screen Shot 2017-10-02 at 3.27.58 PM.png

 

 

Nu ne-a satisfăcut și am mai solicitat cu mai multe argumente. Refuz din nou. Același stil.

 

 

Screen Shot 2017-10-02 at 3.25.19 PM.png

 

 

 

Ca să se asigure, au dat două răspunsuri diferite în aceeași zi de la doi oameni diferiți. Refuz la ambele.

 

 

 

Screen Shot 2017-10-02 at 3.31.00 PM.png

 

 

Am zis, stupid motiv, dar nu e problema atât în răspuns, cât în lege, care trebuie schimbată, pentru că nu e Biblie. Cam de ce Publika are dreptul la informația dată, iar eu nu? Ca să ne mai jucăm cu ei, am pasat ideea către Ziarul de Gardă. Ei sunt instituție de presă, am zis. Lor le vor da informația, am zis. Așa ne-au spus că zice legea. Ca să vezi, același Sergiu Pușcuță răspunde la aceeași solicitare venită din partea unei instituții de presă că, ”înțelegeți, date cu caracter personal”. De data asta au găsit alt pretext.

 

 

Screen Shot 2017-10-02 at 3.17.19 PM

 

 

Asta faci când pur și simplu nu vrei să faci bine. Cauți noduri în papură. Le dai o solicitare legitimă, iar ei rânjesc refuzându-ți solicitarea. Și motivul refuzului este irelevant, pentru că de fiecare dată e altul.

Așa, am mai demonstrat o dată că cei din stat luptă împotriva transparenței și împotriva accesului la informație. Înseamnă, că au ce ascunde.

Corupția înflorește în întuneric. Iar ei țin să fie cât mai mult întuneric.

Nu cumva statul protejează persoanele care nu ar trebui, de fapt, protejate?

PS: atunci când primești răspunsuri oficiale fără executor înseamnă că omului care a scris acel răspuns îi este rușine de ce a scris și nu și-a pus nici numele, nici numărul de telefon. De asemenea, asta înseamnă că pentru acest abuz în serviciu (interpretarea tendențioasă a legislației este nimic altceva, decât abuz în serviciu) este responsabilitatea doar a aceluia care a semnat scrisoarea. Felicitări, domnul Pușcuță. Răspunsul către Ziarul de Gardă este abuz în serviciu.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s